6.9 pe scara Richter (2016)
resurse: LiterNet + CineMagia | IMDb + RT | ~trailer |regizor: Nae Caranfil
actori: Laurențiu Bănescu, Maria Obretin, Teodor Corban
– incepe cu o imagine cu Casa Poporului, sideway
– “Viorel Bebeneciu” :)
– uneori filmat din mana dupa personaje, alterori cadru fix, alteori cu contre. misto
– are un voit artificios. voit – e o intentie regisorala acolo.
– pac: “your father” :)
– misto Corban
– nu are push pe momentele importante/emotionale, si rezulta un derizoriu – adica intentia de mai sus
– Hollywood fun, gen
– la un moment dat si niste POV-uri f simpatice, onirice
– mi-au placut mai toate momentele de musical pe bune. chiar as vrea sa vad un Chicago .ro
– nelipsita bormasina
– s-a ras mult la glumele cu iarba, doah. devine laitmotiv.
– loc liber de parcare in fata blocului chit ca are semnul de oprire interzisa pe el. in Bucuresti, chiar centralish. bey, ma laaasi
– o tot arde cu motivul “vieței cele vii” el fiind mortus insidus (si cu concluzia de final)
– din al treilea vis apare si sotia
– si al 4-lea (?) cu aia “sa ne facem o cruce cu doua maini” – e aici comentariu social e la climax. si il gasesc malitios.
– cheapeanu aia cu PallMall scurt
– pe exit sotie din apartament tremura camera cu totul nenecesar
– mvai, “Bun venit in Infern”. much drama, very insightful.
Totusi lipsa chatarsis din cauza ambiguitatii voite de lucru prost facut. Hai ca s-a iesit bine din intimist-Noul Val. Dar nu mi-a placut rautatea aia cu care vedea uneori lucrurile – desi exagerez, are si multa candoare totusi; prefer filozofeala Palilulei.