Câini (2016)
resurse: LiterNet + CineMagia | IMDb + RT | ~trailer |regizor: Bogdan Mirică
actori: Costel Caşcaval, Dragoş Bucur, Gheorghe Visu, Vlad Ivanov
– primul cadru niste ciulini
– altfel de camera. clar alt tip de cinematografie decat cea vazuta in .ro pana acum, o alta directie.
– overall: buna atmosfera, f buna tensiune (si dozare/climax)
– still… un usor abuz de metode (slowmotionurile alea, cam multe?), desi scuzabil prin meta-limbaj din abundenta
– tremuratul camerei nu mi s-a parut always just.
– dar e o scena de tensiune (“descojitul” labei de om), urmata de un cadru cu drumul in spate vuind de la inaltimea unei portiere de masini (de politie). tzais. (remember “La isla mínima (2014)” ?). sau apare o masina pe noapte si se vede de dupa usa dunga de lumina de la nivelul podelei.
– Bucur e plin de draci de la bun inceput, why? nu-i convenea ca era acolo, conflict bunic/tata… nu stim.
– “Si acum e al tau, taticule”
– de pe net: truie, parca ne trezim in episodul 5 al unui serial-triller despre care nu stim nimic. ceea.ce-i.de.bine
– tot legat de asta: ce misto ar fi sa fie facut un serial pe setup-ul ala, si la fel de pretentios/misto pe camera
– Geo Visu e de vis! ce actorie de… Oscar. (o fi ofticos si-n viata reala? ca a fost la fix. au inregistrat pe sunet un tuberculos pe bune? 2nd view: ntz, e din sunet amplificat si joc). misto si Corban.
– misto laba de picior de om. si investigatia in farfurie, la 360 de grade. sunt mai multe “naturalisme” in film.
– “Pai stiu si eu pe ce stau capusele ca doar n-am trait la Paris” (inexact) :)
– sta de vorba Visu cu Bucur pe trepte si camera se apropie tiptil-tiptil de ei, dar neuniform. f misto.
– “Daca esti destept, nu fi prost” :))
– hiba scenariu: pastra cartela in telefonul “furat”?? c’mon – aia din aia traiesc acolo, din cartele.
– si Bucur pleaca… dar se razgandeste. da’ de ce? ca sa avem film in continuare. putin mai mult la motivatii daca era dezvoltat.
– apoi face pe cowboy-ul pe un teren necunoscut asa…
– sezuala Aprodu, clar voit asa. dar si ingrijorare, regret, teama.
– a inceput sa ma enerveze cand Bucur face pe personajul suparat, dă bine – dar parca e ori usor over, ori m-am plictisit vazandu-l asa, dar…
– scenele de hăituială si privirea aia pierduta in remorca masinii in spate… cius!
– iar un cadru misto “printre usi” cand unul sta pe pridvor si altul vine spre, filmat din spate
– avem kills pe viu, ceea ce-i si curaj si reusita, si etc.
– erau nevoie de doua focuri de advertisment
– un amic despre Ivanov: “daca il vad pe strada o sa trec pe partea celalalta, asa…” :)) clar, o super-prestatie insa l-am mai tot vazut in “filmul” asta si parca n-am vazut chestii noi
– desi scena de gloante e zmoah
– asemeni in climax sunt lasate niste elemente lipsa (cateua, fata) tocmai spre deliciul gandirii spectatorului.
a 2-a vizionare:
—-
– as vrea sa vad acelasi film dar fara pic de briz-brizuri pe camera (mai putin unghiurile de filmare)
– la Bucur, nu sunt doar dracii la inceput: e si ingrijorare, si aroganta, si “ce se intampla aici”. e si mediul ostil din jur. (dar sunt preponderent draci, si e o chestie personala ca nu-mi convin – ca ma recunosc)
– mi-a scapat: cand coboara in beci avem niste lantzuri cu catuse de perete, langa care se afla o saltea veche prapadita
– exista “small talk” cu amprenta .ro dar este putin si este in sectia de pol. la inceput
– naturalismul “descojirii” labei de om are ca scop sa ne arate dedicatia politistului, omul e atat de prins ca nu-i pasa ca foloseste vesela, si nici nu pare urma de sotie pe langa el
– 1975
– imi plac valorile alea “locale” care curg din: bre, matale, mata
– la prima tentativa de plecare: observa volanul ciupit, si buretele rupt… urme de violenta. decizia ramanerii face parte din transformarea personajului si este la finalul scenei cand are toate datele de la batran.
– misto si Pilă (C.C.) – pe langa pletele de argentinos si barba aia care-i sade f bine
– cand iese dupa mistret, el deja isi apara proprietatea este o transformare acolo, devine “eu sunt aici” – si cu mandra-n casa.
– imi dau seama ca are multa legatura cu “Moara cu noroc”, este un “noi vrem pamant” pe acolo. cand urla la volan si se intoarce din drum – si am crezut ca m-am inselat prima oara – aint, se razgandeste sa mai vanda, nu se intoarce (musai) dupa iubita care era vulnerabila. ar fi fost un cadru scurt cu “fuck, am uitat iubita, ce bou sunt, mi-o papa astia”, pe cand e progresiv, el lupta impotriva unei idei, sunt foile de proprietate rasfirate pe scaunul din drepta peste care pune un mar. e transformarea personajului (si daca e asa, e prea fina, nu se vede cu “ochiul liber”)
– Samir e prea impulsiv ca sa fie sef peste orice. ori… pierdea TOT daca se schimbau lucrurile. de fapt stim prea putine despre motivatiile lui. (inca ceva, il cheama pe tanarul jupan la un gratar, ca sa-l unga boss cu numele dar nu-i face nicio oferta financiar-materiala in acest sens. u mad?)
Oameni si câini. Care ăia, care ăia? …
