Juste la fin du monde (2016)
en: It's Only the End of the World
resurse: LiterNet + CineMagia | IMDb + RT | ~trailer |regizor: Xavier Dolan
actori: Gaspard Ulliel, Léa Seydoux, Marion Cotillard, Nathalie Baye, Vincent Cassel
– prima replica/gand din avion :) – m-a cam furat
– imbratisare din doo cadre, usor sacadat, fin.
– scoate ce-i mai bun din actori. si mama ce royala!
– Léa, miam-miam :D
– cu meta-limbaj regizoral pe dialog, spune povestea feel-ului din spatele vorbelor, cu slowmotions, unghiuri si c. planuri.
– un fel de Sieranevada.ca.fr – doar ca ii lipseste comentariul social, e doar zoom de familie
– iar! super coloana sonora. totusi ce fu in Mommy si cum s-a pupat, e greu de egalat ce-i acolo.
– “Ah nu, Louis bea doar blanche svp” – mama-sa. detaliile :)
– uneori totusi exagereaza cu acel cadru intim?
– vai ce ai ochii lui taica-tu acum, ma duc sa aduc aparatul foto – si pac, lacrimile
– in gradina cadrul se largeste un pic, normal
– brothers, taios – sec, masculin. care ascundea leopardul, normal.
– viata simtitoare (“simt monstros”) de gay
– emotionanta despartirea si scos si untul din actori
– pasarea aia de sfarsit mi s-a parut totusi un pic cheapanu.
– marele absent si toata tensiunea aia e de la lipsa tatalui – se evita a se spune de cand. role-model. care… din cauza orientarii lui => conflictUL.
Unul din cei mai mari regizori actuali.
