La vie d’Adèle (2013)
en: Blue Is the Warmest Color
resurse: LiterNet + CineMagia | IMDb + RT | ~trailer |regizor: Abdellatif Kechiche
actori: Adèle Exarchopoulos, Léa Seydoux
This is the new BLUE
– m-a castigat de la primul cadru :) si observ ca este greu sa ma dezamageasca un film cand ma prinde asa de la “la prima vedere”
– foarte misto franceza vorbita in film. si cam nasoala titrarea uneori, parea de fapt tradusa din varianta in engleza, deci ar veni cu dubla tradare, uneori prea mare
– cat de dulci pot fi el&ea, liceeni, cool, simpatici, tineret etc.
– capitolele din film au legatura cu ce i se preda la scoala la literatura. “devin femeie” => castigul de siguranta prin/pe sexualitate.
– filmare intima
– are ceva din Kieslowski, pe camera
– sex prea mult – la modul ca-i lucea si grasimea dintre fese in scena hetero (dar pregateste carnajul ulterior)
– e un pic cam lung filmul
– ea este o super-actrita. vreau sa vad tot ce-a facut (Les enfants de Timpelbach (2008) si La Rafle (2010)), si tot ce va face. pacat de mega-nuditatea si pornografia din film, o va afecta ulterior
– lens flare ;)
– cum erau ei pata de culoare albastra (cu fum albastru) in marea de demonstranti de culoare rosie ;)
– youth
– barul de lesbiene: horrrorrrrr :)
– chestia de agatat e la fel ca la baiat, un contrast de afinitati ce atrage
– chimia celor doua actrite e foarte misto
– are si chestiuni sociale: blamarea, integrarea, parintii. chiar putina-violenta de grup acolo. “omoriti schilodul!”
– bucuria si let-go-ul de la paradele gay
– sarutul pe obraz, pregatirea, misto tensiunea
– primul sarut in parc e de o rara frumusete – poate am mai vazut in cinematografie vreo 2-3 scene similare, poate – misto, si cu zoom pe detalii, plescait, limbuta, umezit, ezitare. superb.
sexul
——————————————————
– e oribil, este mult prea mult. si te chinuie de te ia dracii.
– alea chiar fac sex, nu simuleaza. se vad chestii, e cu bale, cu tipete, cu palme peste cur. nici arta, nici pornografie obscena. sex, si luati de aici cat puteti.
– lipsa falus.
– nu stiu cum ar fi fost cu sala plina – sigur prea mult.
– Audienta: N-15. N-18?
– mai e ceva. cea mica are corp de copil, usor nubil, dar copil. ceea ce e creepy. sex cu copii, ihhh
– cea mare are un corp, valeeeuu miam-miam. chiar era lesbiana? :)
– placerea unei femei e de x9 ori mai mare ca unui barbat. zice-se.
– sexul din acest film nu se vrea erotic, ci sa dea la ficati. e brutal. asa imi pare. sunt sigur ca trezeste si erectii&umectari.
——————————————————
– urare la ciocnit pahare: “a l’amour”
– suc Tropicana, undeva in fundal la un party
– misto tabloul cu ea
– banc: ce zice un vierme cand iese dintr-o farfurie de spaghete? ce sex in grup misto a fost :)
– la petrecere face pe gazda mult. servetele sunt albastre.
– si mi-o da pe issue kids. nu mi-a placut asta. ca isi doreau copii dar nu-i puteau avea. pe bune?! si celalta se cupleaza ulterior cu o tipa care are bebelus. fssss.
– ce par misto are ea. si buzica aia de iepure (“Buza de sus a lui Adele e ca ochii mirati ai lui Sean Penn.” Bogdan Raileanu), si falcile dolofane. si usor fund de brasil. si aerul ala pierdut. super simpatica. grecoaica tipa.
– burstul ei cand este prinsa asupra faptului. plans cu muci, alea-alea. beton rrrau. se ridica parul pe mana. si mai are un burst misto la reglarea de conturi. bine joaca!
– si cealalta nu. nici macar “putaine” nu-i pronuntat cu destula ura la despartire pt tiparul de psiho-artsy-lesbi ce-l prezinta.
– apa are legatura cu ceva spus in poezia de inceput. ceva cu grandoarea/gravitatea (si ca de fapt echilibreaza, ceea ce si face)
– dupa care ea se mai maturizeaza
– da frate, pasiune. le-a iesit. mai ales la pustoaica asta care-i pur si simplu fantastic de adanca. ce joc!
– avem si o scena de budoir. pen’ce? nu stiu. s-a facut si mai femeie?
– reuseste sa intre in intimitatea relatiei, care e intre doua persoane la nivel uman, asa.
– la final nu se mai intalneste cu tipul, arabetele. o lasa in aer (poate un pic de pedeapsa? sau final deschis?). este aceiasi muzica ca atunci cand a intalnit-o pe ea.
Vreau sa-l mai vad odata, singur cuc si in “ritmul meu”. E un film despre lesbianism, chiar asta este, si nu intra in esenta&explicatii ci isi doreste sa-l prezinte ca atare. Nu-mi pare film de public, desi precum problematica sexualitate atipica, da… e bine.
extra: scrut-interviu cu regizorul in care se sexplica un picut
later edit:
– mda, regizorul are o mini-obsesie pt Adèle Exarchopoulos (a schimbat si titlul filmului pt ea), si bine face. ca face filmul. pe langa lens flare :)
– coloratura politica diferita a celor doua seturi de parinti (social-conservator vs. liberal) am ratat-o. who the fuck cares?
– mda, se joaca cu lumina a lot. bravo, bravo.
