Un prinț și jumătate (2018)
en: One and a Half Prince
resurse: LiterNet + CineMagia | IMDb + RT | ~trailer |
regizor: Ana Lungu
actori: Iris Spiridon, István Teglas, Marius Manole
– ce film misto. cald, neangajant, cozy
– nice craft la conflicte, fara isterii, boemie asa
– “E cel mai greu sa fii simplu.” “Adica… sa nu fi?” “Ah…” “Adica sa fie adevarat?” [inexact]
– mi-au placut dialogurile despre arta (mai putin alea cu Afrim)
– ce dulci sunt balbele lingvistice straineze ale lui Manole :) + punchurile neoase, romaneste/pe_sleau, “la fileu”
– misto si integrarea mortii asa, pe normalex. le: este o buna parte si despre internalizare grief
– “Doamne, iarta-ma, asa tampita esti!” :)
– pacat ca nu are si niste exterioare: tren, masini, munti, mare etc. à la Crisan asa. le: ba le are
– cel putin pe scenele de triunghi as fi vazut-o pe Ularu in rolul lui Iris. mergea bine.
– “Ca-n scena aia cu Marlon Brandon” “Pai adu-l pe…” :))
– fitze/aere de hartisti, nice
– e un pic trenant pe dialogul x 3. dupa 1.5h mi s-a cam luat.
– nice scena galopului accelerat pe camp – pusa si-n poster (cre’ca de fapt _adevarata_ scena erotica a filmului)
– si totusi cam abuzat uneori de cadru fix
– misto ala care sforaie in padure, in “vedenie” – langa “mormant”
Un pic de pocneala, de closure intre cei trei daca ar fi avut. Pare totusi o poveste personala, un POV de autoare, usor extins in respectivul triunghi. Mi-a placut si am ras de mai multe ori; destul de smarty pe multe chestii. Mai vreau :)
2nd view
– dialogul n-a mai fost asa spumos si cadrul fix destul de abuzat. cu multi timpi morti, si destule chestii ‘sa fie’, nu mi s-au mai parut “naturale”.
