Hors normes (2019)
Un subiect sensibil dus cu brio pe film. Totusi muuulte chestii puse cu mana. Iertam? Bun rol Vicent. Evident, dupa o poveste reala.
Browsing archives for 'filme'
Papicha (2019)
Bun subiect dar tratat cam prea ‘ca in realitate’. O misto filmare intimista. Ar fi meritat un script mai bun. Girls just wanna have fun? Credeam ca are sa-mi aduca aminte de turcescul ‘Mustang’ but didn’t.
Joker (2019)
Mai degraba un portret, decat un film propriu-zis. As fi fost mai multumit cu un photoshoting-documentar de 40j min. Story e slab, da-i colateral. Face din Joker un poet sensibilos si deranjat. Da, un JP deosebit dar eu l-am preferat precum J. Cash – acolo avea adancime, nu strambaturi photografice. Sunt cadre insa iconice, ca [… mai mult]
Le regard de Charles (2019)
Aznavour fu un hipster avant-la-lettre care s-a tot jucat (prost) cu 16 milimetri toata viata. Dar avea inima mare. In 200x l-a descoperit alt hipstar si din o groaza de footage + un voice-over cu gandurile sale dah poet (cu inima mare, ma repet) au facut un documentar bunicel. Are niste potrete feminine aproape involuntare, [… mai mult]
La Gomera (2019)
Când o arzi pe premii și te apuci de filme polițiste. Păcat de imaginea bună, outdoor-urile alea mișto și o femme fatale underused.
Bacurau (2019)
O prostioara de thriller. Un scenariu care a oferit putin, cu o regie deseori stangace (chestii de continuitati chiar). Misto insa ca documentar, si ca realizare – au filmat cu un sat intreg (care da, se uitau in camera :) ). Roluri misto, personaje bune, da’ script de pateoish. Si niste cadre photo destul de. [… mai mult]
Frankie (2019)
Film de vacanta (pt echipa de filmare) turnat in sudul Portocaliei, cu plaje si alte minunatii turistice. Poor script. Salvat putin pe final prin innodare. Misto ea.
So Long, My Son (2019)
Cum un avort pentru patrie da peste cap mai multe destine timp de 3 generatii. Si in subsidiar cum s-a transformat societatea chineza de atunci ‘ncoa. Foarte reusit machiajul pentru generatia 3. Apoi o groaza de catre pe indelete – unele foarte misto (as post-inec), ca nah – are unde in cele 3h. Ba chiar [… mai mult]
Once Upon a Time … in Hollywood (2019)
– o pastișă (și o auto-pastișă) despre filmul hollywoodian cu care a crescut. – mi-a placut ca a avut ritmul lui, nu s-a grabit si n-a avut mari poc-uri. (chapeux bas, inca o data, pentru Jackie Brown. care pt mine ramane “the”). cu mica exceptie killbill-ista pe final, cu doza de comedie neagra necesara. Nu [… mai mult]
Diego Maradona (2019)
– cam prea centrat pe personaj ca afis – f misto motaj, si cum le-a scos din toate materialele alea vechi – destul si despre futbolism: aia pe motorete cu steaguri – cineva pasionat spun ca lipsesc destule: spre exemplu parerile sale politice – cariera lui se termina dupa mondialul din 92? – si cum [… mai mult]
Dolor y gloria (2019)
– moshu si-a mai revenit – sunt aceleasi motive vechi din filmele lui: copilaria, mama, homosexualitatea, actul creatiei intors pe dos ca introspectie egoista, film-in-film-in-film – previzibil din parcurs: Penelope trece din amanta/sotie in rolul de mama. si nu o intersecteaza cu Banderas, nici pe cadru ala de final macar. – misto Banderas, rol ofertant [… mai mult]
Vox Lux (2018)
– nice Jude – un best Natalie Portman? nu chiar. sub Black Swan dpmdv. sunt chestii ‘puse cu mana’ – ca discutiile cu fiica in restaurant, ca sa o puna in valoare si asta e un faux-pas. – regia: neobisnuita si misto. dar cumva kinky, ca nu chiar livreaza. – chestii de showbiz, grefat pe [… mai mult]
Saf (2018)
– uitasem de ce pusesem pe lista filmul, si mi-a luat ceva timp (15min) sa ma prind ca e un Ceylan. le: tzeapa, nu e. – e mai putin de autor si cumva mai de toata lumea. pe mine m-a uns pe sufletul stilul. – frumoasa actrita. le: machiata e mai putin frumoasa. – sunetele [… mai mult]
Amanda (2018)
– de inceput: ce regie proasta, neglijenta. le: editare pentru compromis durata? de vazut un director’s cut? – copii, pastișe și tributuri – misto cadrele de pe bicicleta. le: toate cadrele de miscare, dar chiar o poezie pe miscare. #depuslarana – politia & antitero prin parcuri si locuri de joaca – teste de maturitate – [… mai mult]
Rocketman (2017)
– tatal e un personaj caricatural – are parti (misto) de musical – este vocea actorului pe melodii – a rock legend – misto partea de coming out – si de issues de vedeta – benga scena care incepe in costumul de cocos si dupa care se “invarte” pe alte costume/timp – destul de pop [… mai mult]
Beoning (2018)
– ce regie țeapănă – usor trenant, genul ‘pe indelete’ – ce sâni mișto – cu filozofeli nice – fire power – urmarirea aia devine usor penibila – final sec – dar nu, ha! – o scena superba de killing care are sa ramana Misto regizor! LE: аh, ma scusatzi – mr. cu Poetry. pai [… mai mult]
McQueen (2018)
– Alexander McQueen, unul din copiii teribili ai modei anilor 90-00 – mi-am dorit sa vad documentarul asta si sa inteleg mai multe – a fost unii din creatorii care i-am admirat, misto sa intelegi o parte din proces. multa pasiune in lucrarile lui. – redau inexact: “A fost un romantic”, “A fost un poet”, [… mai mult]
Cap și pajură (2019)
– este un scherzo de autor ce dureaza 1.5h (!). le: e mai scurt – 1h20min. – no story. story este o stire TV de la ora 5 peste care se face scroll si atat. – autorul vrea sa o transforme intr-un comentariu social (?), si o arde pe camera cum stie el mai bine. [… mai mult]
Leto (2018)
– Bohemian Rhapsody like, varianta sovietica – The Wall-ish, foarte misto “I’m a passanger” in troleul comunist – multe inserturi si scratch-uri – misto OST – si cu chestii de monografie: cum isi cautau joburi simple, cum erau persecutati de sistem, cum se strangeau in apartamente, sau inregistrau underground si visau sa atinga piete/radiouri vestice [… mai mult]
Coby (2017)
– documentar LGBT, despre o ea care devine un el – dar foarte cuminte, si normal. fara sa apese isteric pe nimic – cu cat de mult accent posibil pe ‘persoana’ – culmea intr-o comunitate mica din Ohio – momentul impresionant cu mama (oricat de hipioata a fost ea, din ce ni s-a spus la [… mai mult]