È stata la mano di Dio (2021)
Incepe tampitel, dar se termina bine. Despre devenire si un omagiu oras Napoli. Misto metafora cu barca care merge pe mare cu 200 km/h: pfhuu, pfuu, phfuu… :)
Youth (2015)
– pedant, dar e moft – de fapt, chiar se adreseaza la tot poporul, nu e cult (e si o auto-referentiere in film despre asta. sunt mai multe autoreferentieri, in general. si-n ultimu cadru chiar.) – apare Ghenea. si ca motif de laba si nu. din pacate nu se foloseste destul de ridurile ei, o [… mai mult]
La grande bellezza (2013)
– Jep Gambardella – am o “prejudecata” / setting / preludiu pt. filmele care reusesc sa ma castige de la primele 3 cadre. did. – tot filmul e plin de cadre ff misto si anticipabile (ex.: uite prin fereastra asta mare si goala pe care se tot insista n-ar fi misto sa treaca pitica aia [… mai mult]
This Must Be the Place (2011)
– placut – un funny quest de regasire d’sine intr-o America sudista, autist-tembela de motel – delicat, indie-like – am si ras – Sean Penn parca vine dupa Milk, mi-a placut interpretarea – imagistica misto – cu reminiscente de post-post-post holocaust, ceva monologuri interesante – un conflict nu foarte-foarte bine construit dar se iarta, ca-i [… mai mult]