Teströl és lélekröl (2017)
On Body and Soul
(Despre trup și suflet)

– se insista mult cu_camera pe detalii – multa si deosebit de frumoasa filmare intimista – abatorul suntem noi, societatea; e o metafora. ce inseamna visul… ma depaseste. e ceva si acolo. [le: destul de evident – sufletul?] – paduri, conifere, vise – bun dialog, glumite witty, destul de intelectuale – cadrul cu taiatul capului [… mai mult]
Ultima zi (2016)

– incepe cu un .ro ghebos, pe la o manastire – tot drumul este un intermezzo filmat westerny-thriller. why? e aproape alt film. – si nici nu se pupa cu romantiosul romanesc. e pacat de el. si o camera inovatoare cu bucati de drum, si masini pe zapada drumului de munte. are ceva dintr-un film [… mai mult]
King Arthur: Legend of the Sword (2017)

– Guy Ritchie este un estet al miscarii. – avem legenda lui King Arthur + fantasy + eroul hamericanos eshollywoodianos – ce estet? poet! + montaj, mai are putin si-l detroneaza pe Stone. – sabia aia care pica il el father… super-chestie, lovit in toti barbatii de peste tot-ever – good entertainment, si al drq [… mai mult]
Perfetti sconosciuti (2016)
Perfect Strangers

– lista de secrete la o masa de prieteni – ca mind games – misto ritm camera pe dialog, in jurul mesei – cam multe telefoane pentru toata lumea – pentru o singura seara – bun acting A.R. (Io sono l’amore – 2009) – totusi ceva fals si suprasolicitari in jocurile alea – si niste [… mai mult]
Silence (2016)

– amprenta de regizor consacrat (mi-au placut contra-planurile pe dialog) – coliziune civilizatii, 16toamna – marea intrebare: cum s-a lipit crestinismul pe o populatie asa aparte? (si altele – se raspunde later on) – cruci din fire de bambus si margelele de la matanii impartite ca obiecte de cult – cat! a pierdut ca nu [… mai mult]
Ghost in the Shell (2017)

– too “porn”, Lucy goes Matrix (Neo) – atata tehnologie si foloseau arme balistice, oook. – totusi are niste imaginary care o sa ramana. demn de Enter The Void (2009), Blade Runner (1982), A.I. Artificial Intelligence (2001) si altele. chestii iconoclastice. – cars retro-futuriste so ’80 – se termina cu o scena de robo-boss, ca [… mai mult]
(M)uchenik (2016)
The Student

– totusi un film cuminte – in Rusia undeva langa o mare – punga preotului de plastic in care-si strangea cele bisericesti :) – despre unul care o arde-n nestire cu citate din Biblie – fara valoare – de fapt despre o criza adolescentina, caz de cabinet psihologic, nothing biggie. – ceva creatzionisme, probabil freun [… mai mult]
I, Daniel Blake (2016)

– mos câtru simpatic – cercul birocrat – good heart – fabuloasa scena de skype cu China pe LCD-ul mare din sugragerie – kindness – despre socialo issues – atunci cand ajutorul de somaj ajunge sa fie o problema de viata si moarte – are ceva in intimismul cadrului romanesc. si nu merge deloc pe [… mai mult]
Ana, mon amour (2017)

– accentul ei moldovenesc nu e “de acolo” – el joaca misto – de premii asa, cu ea e o alta poveste dezvolt mai jos – misto imagine. joaca cu focusul – mai ales la psihiatru – misto acting cuplul parintilor ei, da ajutat si de camera aia intimista – Destroyer pe soundtrack ca muzica [… mai mult]
Gold (2016)

– inca un regal Matthew McC – cam e o continuare la Dallas Buyers Club – si celalalt tip e misto – regia? bunuts – o parte de decoruri de junga ca-n The Painted Veil (2006) – din cauza povestii multe elemente comune cu The Wolf of Wall Street (aproape aceiasi victimizare-ish pt dama de [… mai mult]
6.9 pe scara Richter (2016)

– incepe cu o imagine cu Casa Poporului, sideway – “Viorel Bebeneciu” :) – uneori filmat din mana dupa personaje, alterori cadru fix, alteori cu contre. misto – are un voit artificios. voit – e o intentie regisorala acolo. – pac: “your father” :) – misto Corban – nu are push pe momentele importante/emotionale, si [… mai mult]
Juste la fin du monde (2016)
It's Only the End of the World

– prima replica/gand din avion :) – m-a cam furat – imbratisare din doo cadre, usor sacadat, fin. – scoate ce-i mai bun din actori. si mama ce royala! – Léa, miam-miam :D – cu meta-limbaj regizoral pe dialog, spune povestea feel-ului din spatele vorbelor, cu slowmotions, unghiuri si c. planuri. – un fel de [… mai mult]
Elle (2016)

– incepe cu un viol, si o matza spectator. yes, rili. – pe urma strange cioburile, arunca hainele si face o baie calda. (lipsea o bere) – brrr – tot un bosșor ca in Toni E., dar mai pe cunt-ness. probabil vom afla si de ce, si destul de rational. lateredit: “de ce”-ul per se, [… mai mult]
La La Land (2016)

– buna croiala de cele 2 personaje – atmosfera xmas-ish – momentele de dans de grup sunt superbe! – un pic de omagiu oras + industrie – si tot un pic de retorica despre jazz – romantiqos – si niste cadre printre usi la un moment dat. si in climax-uri cu close-uri pe actori sa [… mai mult]
The Neon Demon (2016)

– party-ul de inceput e un fel de ctrl inside la Cercul Militar – puma, really? – “cum este sa fii chiar tu soarele din mijlocul iernii (pe care si-l doreste lumea)?” “totul” (inexact) – camera aia de hotel sloioasa/sordida-ish – un estet – mama ce visuals, videos, 4K – trebuia sa aiba o chestie [… mai mult]